Jungla AmazonianaJungla Amazoniana se afla in bazinul hidrografic al fluviului Amazon. Acesta acopera 40% din continentul Sud American Si se intinde pe teritoriul a 9 state: Brazilia (60%), Columbia (10%), Peru (13%), Bolivia, Ecuador, Venezuela, Guyana, Suriname si Guyana Franceza. Ca urmare a evolutiei umane dar si a interventiei omului, Jungla Amazoniana este compusa dintr-un mozaic de ecossisteme: paduri tropicale, paduri de sezon, paduri de foioase, paduri inundate sau savane. Jungla Amazoniana mai este numita si plamanul natural al Planetei, deoarece vegetatia prezenta aici recicleaza continuu dioxidul de carbon, transformandu-l in oxigen. Aproximativ 20% din oxigenul Terrei este produs aici, in Jungla Amazoniana.

Fluviul Amazon

Fluviul Amazon- Jungla AmazonianaFluviul principal, Amazonul, in jurul caruia s-a format bazinul ce adaposteste acest unic ecosistem, este cel mai mare din lume ca debit si al doilea ca lungime dupa Nil. Amazonul porneste din vestul continentului, din Muntii Anzi, trezerseaza nordul Americii de Sud si se varsa in Oceanul Atlantic la Belem, Brazilia. Fluviul, care are o lungime de 6.566 km, are peste 1.100 de afluenti, 17 dintre acestia depasind 1600 de km, iar doi (Negro si Madeira) sunt mai mare ca si debit decat fluviul Congo. In unele locuri, Amazonul poate avea 1,6 kilometri latime, in timpe ce in alte locuri poate avea 56 de km latime. Acesta este cel mai mare sistem de rauri din lume, acoperind 4.380.360 milioane de km patrati. Din totalul apei raurilor de pe Plaaneta, 16% curge in Fluviul Amazon. 28 de miliarde de galoane de apa se versa in Oceanul Atlantic in fiecare minut, diluand salinitatea oceanului pe o raza mai mare de 160 km.

Biodiversitatea

Jungla Amazoniana- BiodiversitatePadurile tropicale constituie cel mai bogat biom din punct de vedere al speciilor contituente. Cele din America sunt mai bogate din acest punct de vedere decat cele din Africa si Asia. Ca urmare, Jungla Amazoniana are o biodiversitate neegalata, una din zece specii cunoscute in lume traind aici. Jungla adaposteste in jur de 2,5 milioane de specii de  insecte, 40.000 de specii de plante, 2.200 de specii de pesti, 1294 de specii de pasari, 427 de specii de mamifere si 378 de specii de reptile. Una din cinci specii de pasari traieste in Jungla Amazoniana, iar una din 5 specii de pesti in fluviul Amazon. Cercetatorii au descoperit  intre 96,660 si 128,843 de specii de nevertebrate numai in Brazilia.

 

Jaguar- Jungla Amazoniana

Jaguarul este a treia felina ca marime dupa leu si tigru, cantarind intre 90 si 113 de kg, inregistrandu-se si exemplare de care au ajuns pana la 160 de kg. Femele sunt cu 10-20% mai mici decat jaguarii masculi. Lungimea jaguarului variaza intre 1.2 si 1.95 m, iar inaltimea variaza intre 63 si 76 de cm. Jaguarul este o felina solitara, intalnindu-se doar pentru imperechere. Singurele cercetari asupra acestui animal s-au facut doar in captivitate, fiind foarte greu de vazut in salbaticie.

Ca si celelalte feline, jaguarul este un animal carnivor, preferand in general prazile mari. In dieta acestuia intra 87 de specii, cum ar fi: caimanul, caprioare, capibara, tapiri, pecari, vulpi, caini sau chiar anaconde. Populatia jaguarilor este in declin. Animalul este considerat aproape amenintat de catre Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii si Resurselor Naturale, ceea ce inseamna ca jaguarul ar putea fi amenintat cu disparitia in viitorul apropiat. Principalele cauze care au dus jaguarii in pragul amenintarii cu disparitia sunt defrisarile, concurenta tot mai mare cu oamenii pentru hrana, braconajul, uraganele, precum si conflictele cu fermierii.

Plante- Jungla Amazoniana

Diversitatea speciilor de plante este cea mai mare de pe pamant, expertii sustin ca un kilometru patrat poate sa contina mai mult de o mie de specii de arbori si alte cateva mii de specii de plante superioare. Potrivit unui studiu, un sfert de kilometru patrat din jungla Ecuadoriana contine mai mult de 1100 de specii de arbori. Biomasa medie a platntelor este estimata la  356 ± 47 de tone pe hectar. S-au inregistrat pana in prezent aproximativ 438.000 de specii de plante cu interes economic si social, dar mult mai mult ramanand inca neinregistrate.

Defrisarile si poluarea

Defrisarile- jungla AmazonianaDin nefericire, acest unic conglomerat de ecosisteme sufera datorita interventiei oamenilor. Potentialul financiar imens a primat si astfel s-a ajuns la defrisari in masa. In 9 ani, din 1991 pana in 2000, din Jungla Amazoniana au disparut intre 415,000 si 587,000 km² de padure, adica o suprafata de 6 ori mai mare decat Portugalia. Cele mai multe suprafete defrisate au fost transformate in pasuni pentru vite.

Pana in anul 1970, accesul in interiorul padurii era interzis, Jungla Amazoniana fiind aproape intacta. Defrisarile masive au inceput odata cu ridicarea acestie interdictii si cu construirea autostrazii Trans-Amazoniana.

In 2008, in Peru a fost emisa o lege (“ley de la selva”) care permitea ca unele zone necultivate din Jungla Amazoniana aflate in proprietatea statului, sa poate fi vandute unor companii private. Desi legea a fost promovata ca o masura de raimpadurire, criticii au sustinut ca dimpotriva, aceasta lege poate incuraja defrisarea. Pe scara larga, aceasta lege a intampinat rezistanta, fiind abrogata de legislatia peruana ca fiind neconstitutionala.

Defrisare- Padurea Amazoniana

Defrisarea are loc ca urmare a mai multor motive: crearea de pasuni pentru bovine, lemn valoros, spatiu locativ, agricultura (in special a boabelor de soia). Brazilia este al doilea producator la nivel mondial de soia dupa Statele Unite, in special pentru export si producerea de biodiesel; ca urmare a cresterii pretului pentru soia, fermierii au inceput sa se extinda si in zona nordica a Junglei Amazoniene.